MICUL CSAT al lui Victor Ponta. „România trebuie să vorbească pe O SINGURĂ VOCE”

După ieșirea critică de duminică a președintelui Traian Băsescu, care a reclamat că afirmațiile premierului că „ne paște un război” sunt făcute în campanie, la Craiova, și „nu au acoperire”, Victor Ponta a convocat astăzi la Ministerul Apărării un CSAT în miniatură, doar „cu instituțiile guvernamentale”. La finalul micului consiliu, șeful Executivului și-a luat rolul „vocii unice” cu care susține că ar trebui să vorbească România după declanșarea crizei din Ucraina.

Cu ministrul Apărării, Mircea Dușa, ministrul de Interne, Gabriel Oprea, și ministrul de Externe, Titus Corlățean, premierul a „analizat informațiile la zi despre situația din Ucraina”, a cerut o „nouă strategie a României”, reclamând că „o analiză valabilă în urmă cu o lună (cea din ședința CSAT din 27 martie, n.red.) nu mai este deloc valabilă astăzi” și a transmis mesaje oficiale, peste capul lui Băsescu, „partenerilor noștri din NATO”.

Concluzia premierului Ponta o contrazice însă pe cea a liderului de partid Victor Ponta aflat sâmbătă într-o vizită de campanie, la Craiova. „În mod foarte clar, cetățenii României și România ca țară nu se află în niciun fel de pericol actual. Voi fi eu însumi mai atent în tot ce transmit ca mesaj public, sunt convins că toți reprezentanții statului vor face în același fel”, a făcut Ponta un pas înapoi după ce sâmbătă, la fabrica de avioane, Ponta i-a încurajat, în glumă, pe reprezentanții companiei spunându-le că, „deși ne paște un război”, „vestea bună” este că vor avea comenzi.

Concurs între Palate. Cine vorbește mai mult cu „partenerii din NATO”

La pupitrul de la Ministerul Apărării, Victor Ponta a îmbrăcat însă costumul politicianului responsabil. „Vreau încă o dată de aici de la MApN să infirm orice fel de discuții despre mobilizarea rezerviștilor și despre recrutarea unor tineri. Nu se pune problema”, a spus el.

Chiar dacă a strâns doar „instituțiile guvernamentale” la raport, Ponta a vorbit și în numele serviciilor de informații, neasociindu-le însă CSAT, condus de Băsescu, ci Parlamentului. „Dar toate instituțiile constituționale, atât cele guvernamentaele cât și cele aflate în subordinea Parlamentului își fac datoria și au informații la zi despsre situația din Ucraina”, a adăugat el.

Din darea de seamă a lui Ponta, Guvernul are controlul asupra situației și, mai mult, premierul însuși și-a asumat public, la concurență cu președintele, rolul de unic partener de dialog „cu partenerii din NATO”. „Toate aceste instituții guvernamentale se află într-un dialog permanent cu partenerii noștri din NATO”, ainsistat Ponta de la Ministerul Apărării.

Duminică, președintele a contrazis, de la Palatul Cotroceni, ipoteza implicării României într-un război ca reacție a crizei din Ucraina și a anunțat, „după o discuție cu parteneri din NATO”, că „evenimentele de la Odesa devin periculoase” și „se pot constitui în elementele de declanșare a unui război civil masiv”.

Contre pe „apărarea” Republicii Moldova

Contrele lui Ponta cu Băsescu nu s-au rezumat însă doar la cine vorbește în numele României. Dacă președintele susține că „România nu are planificată apărarea Republicii Moldova prin mijloace militare, plecând și de la Constituția Republicii Moldova, care se declară stat neutru”, premierul desemnează emisari care să transmită mesaje diplomatice „pe o singură voce”, a sa.

„România nu este în niciun fel de pericol, dar vecinii și prietenii noștri din Republica Moldova sunt în pericol și aș vrea să reafirm sprijinul pe care Guvernul îl acordă Republicii Moldova în ceea ce privește parcursul democratic. Am transmis pe toate canalele diplomatice, oficiale, acest sprijin. România trebuie să vorbească pe o singură voce și să transmită solidaritatea noastră totală pentru Ucraina și Moldova”, a spus Ponta.

Mesajul va fi reluat oficial de ministrul Mircea Dușa, care se va întâlni cu ministrul Apărării din Republica Moldova, Valeriu Troenco, în timp ce Titus Corlățean, șeful Externelor, ar urma să îl pună în temă pe cu omologul său din Ucraina, Andrii Deșcița. „Amândoi au din partea mea mesajul de a tramnsmite acest sprijin politic necondiționat și a avea toate informațiile la zi. O analiză valabilă în urmă cu o lună nu mai este deloc valabilă astăzi”, a reclamat Ponta că discuțiile oficiale din CSAT, și implicit de la Cotroceni, ar fi deja depășite.

Băsescu „să ia la cunoștință”

În aceste condiții, premierul s-a autodesemnat coordonatorul neoficial al elaborării unei noi strategii a României după criza din Ucraina.

„Cele trei ministere care au atribuții în acest domeniu au în pregătire și mâine îmi vor prezenta o analiză la zi cu ultimele date privind situația din Ucraina și o updatatare a strategiei României”, a anunțat Ponta.

Cum nicio strategie nu poate fi oficializată decât în cadrul CSAT, premierul a indicat această cale, rezervându-i însă președintelui, care conduce Consiliul, doar rolul „de a lua la cunoștință”. „Vom înainta acest document integrat Președintelui României și instituțiilor de informații. În calitate de vicepreședinte al CSAT, sunt de părere că în baza acestor analize, în cadrul CSAT, trebuie ca toți membrii CSAT să luăm la cunoștință despre situația la zi și despre strategia pe care România trebuie să o adopte”, a arătat el.

Duminică, la lansarea de partid a candidaturii Gabrielei Szabo pentru alegerile parțiale din Ilfov, premierul a vorbit de „o întâlnire la sediul MApN” pentru a face „analiza a-propos de alocarea resurselor financiare” destinate Apărării. Aspectul dotării a avut însă un loc marginal în expunerea lui Ponta de la MApN. „Reiterez obligația României de a păstra capacitatea militară a țării noaastre și a NATO în regiune și reconfirm că în plus față de bugetul alocat în Legea bugetului de stat încă 700 de milioane de lei vor fi disponibilizat pentru ca echipamentul tehnic și de luptă să poată fi menținut în perioada următoare”, a arătat, vag, premierul.